Invatamantul superior din Franta - o retea complexa si elitista

Invatamantul superior francez e atat de complex si de complicat incat si pentru francezi e uneori dificil de explicat.

Bacalaureatul este baza unei pregatiri pentru aproximativ 2,14 milioane de tineri care vor intra pe piata muncii. Fara a intra in detalii, bacalaureatul francez poate fi profesional, general sau tehnic. In functie de tipul de bacalaureat se stabileste parcursul pentru urmatorii 2, 5 sau 8 ani in mediul de invatamant superior. Cu o diploma de bacalaureat tehnic sau profesional se poate accede la doi ani de studii practice in diverse domenii ce tin de industrie, comert si servicii. Dupa studiul celor doi ani se acorda o diploma numita BTS (Brevet de Technicien Supérieur) - brevet de tehnician superior sau o diploma universitara de tehnologie, numita DUT (Diplôme Universitaire de Technologie). Aceste diplome au un singur scop: integrarea elevului pe piata muncii pentru profesii ca electrician, coafeza, informatician, patiser, macelar, instalator.

Cu o diploma de bacalaureat general, elevul poate alege intre o universitate si o scoala superioara. In unele scoli superioare - Grandes Écoles, specifice Frantei, se poate intra doar cu o diploma de bacalaureat, pentru altele insa este necesara inscrierea intr-o scoala pregatitoare. Aceasta pregateste viitorii studenti sa munceasca din greu, intr-un mod sustinut, timp de doi ani. Aceste posibilitati sunt numite filiere de studii superioare. Voi explica in linii mari, despre ce este vorba.

Universitatile

Cele 82 de universitati din Franta nu sunt la fel de bine cotate precum Grandes Écoles, insa unele fac parte din renumitul top Shanghai sau alte topuri europene. Integrarea pe piata muncii depinde de domeniul ales si de capacitatea universitatii de a ajuta studentii sa urmeze stagii. Majoritatea unitatilor de invatamant superior sunt teoretice, insa la nivel de master se poate face o alegere intre Master profesional (Master Professionnel) si Master de Cercetare (Master Recherche). Masterul profesional permite o practica mai buna a cunostintelor, prin urmare mai multe sanse de a fi angajat dupa finalizarea lui.  Cel de cercetare este conceput pentru viitorii candidati la studiile doctorale.  Unele mastere propun chiar studii in alternanta, ceea ce inseamna ca studentul va lucra cu o firma sau organizatie in timpul anului.

Un an universitar costa intre 400 si 600 de euro, studentii avand obligatia de a plati securitatea sociala (asigurarea de sanatate) in cazul in care nu depind de cea a parintilor.

Institutele

Cel mai cunoscut institut francez este cel de Studii politice sau IEP/Science Po, cum il numesc francezii. In mod normal, institutele sunt atasate administrativ la o universitate, dar difera de acestea prin competitivitatea formarii studentilor si posibilitatea de a accede pe piata muncii. Institutele ofera formare in multe domenii (Stiinte politice, Economie, Tehnologie), majoritatea lor fiind bine cotate de angajatori. Multe institute admit studentii pe baza unui concurs dificil, la care se adauga media bacalaureatului. Un an intr-un institut poate costa de la 5000 la 12000 de euro.

Grandes Écoles

Acestea se impart in doua categorii: cele de ingineri (Ecoles d'Ingénieurs) si cele de comert (Écoles Supérieure de Commerce). O Scoala Superioara de Comert, de exemplu, te poate pregati in marketing, comunicare sau finante. Scolile superioare, in care se intra in urma unui concurs dupa doi ani de pregatire post bac, sunt cele mai bine cotate si mai cautate scoli, atat de tineri cat si de angajatori. O diploma emisa aici poate garanta nu numai un loc de munca ci si un anumit salariu. Aceste scoli sunt adevarate fabrici de elite, iar admiterea reprezinta atat o investitie foarte costisitoare cat si rezultatul unei munci asidue de mai multi ani. Un an intr-o astfel de scoala costa intre 7000 si 12000 de euro.

Scolile in care intrarea se face fara concurs, doar cu diploma de bacalaureat si interviu/examen, nu sunt la fel de bine cotate. Insa studentii care vor sa fie admisi vor plati taxe de inscriere si anuale la fel de mari precum cele din cadrul unui institut.

Sistemul superior de invatamant in Franta este si el organizat dupa sistemul Licenta - Master - Doctorat (LMD - Licence-Master-Doctorat), cu mici diferente: intr-o Grande École, trei ani de studiu nu sunt echivalenti cu o licenta obtinuta intr-o universitate si studentului nu i se acorda o diploma de acest tip. De aceea, francezii prefera sa utilizeze termeni generali ca Bac+2, Bac+3, Bac+4/5 pentru a exprima nivelul studiilor. Pentru a avantaja studentii care au ales sa faca o scoala pregatitoare sau pe cei care si-au intrerupt studiile pentru a munci, sistemul francez a pus la punct mai multe metode de echivalare. Se pot echivala studiile din domenii conexe sau experienta profesionala, pentru a intra direct in anul trei de licenta (L3 - Licence), la fel cum se pot echivala studiile facute in strainatate sau diplomele obtinute. Acest mecanism se numeste „pasarela” si presupune examene suplimentare sau concursuri. Intr-un CV, stagiile pe care le obtini de-a lungul studiilor conteaza la fel de mult precum diploma de Master sau de Grande Ecole.

Chiar daca nu toate institutiile de invatamant superior sunt la fel de bine cotate, ele sunt in mare masura foarte selective. De exemplu, dupa primul an de licenta la universitate, doar o treime dintre studenti trec, in general, in anul al doilea. Aceeasi proportie este valabila si la scolile pregatitoare. Tocmai de aceea, in Franta, a „dubla” anul este o practica obisnuita. In universitate ai dreptul sa „dublezi” de trei ori, dupa care doar o derogare speciala iti va permite o a patra inscriere. Statul francez ofera burse sociale pentru cei care nu isi pot permite costurile vietii de student, iar bancile ofera credite pentru cei care vor sa-si plateasca o Grandes Écoles.

Sistemului francez i se reproseaza uneori elitismul si cadrele prea rigide care nu se adapteaza nevoilor studentului sau timpului prezent. Exista un anumit conformism care lasa prea putin loc inovarii. Tot un repros poate fi si slaba apreciere a unor studii practice, precum BAC+2 BTS, care poarta uneori o proasta reputatie. Exista totusi scoli in cadrul carora studentii deprind reflexul  de a lucra intensiv, de a fi autodidacti si autonomi.

Va rog sa ma contactati daca doriti mai multe informatii despre sistemul de educatie francez.

Mult succes celor care aleg sa studieze aici!


Roxana Turcanu
Colaborator RPRS Franta

*Multumiri dnei Martine Reiff, Inspector General la Banque de France

** Intreaga echipa si colaboratorii RPRS depun mari eforturi pentru a pune la dispozitia dvs, gratuit, informatii de calitate menite sa faciliteze reintegrarea pe piata muncii din strainatate. Daca le-ati gasit util, va rugam sa le recomandati si altor romani, prin popularizarea initiativei noastre sau distribuirea articolelor pe canalele social-media (FB, LinkedIN sau Google+) sau email.


Referinte